Numită și ARMA VIEȚII, având ca deviză motto-ul ”CU VIAȚA MEA APĂR VIAȚA”, Protecția Civilă este o componentă a apărării naționale
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani îmbracă, de două ori pe an, haina de sărbătoare – pe 28 Februarie - Ziua Protecției Civile din România și pe 13 Septembrie - Ziua Pompierilor din România. Particularitatea a apărut în urmă cu 17 ani, când s-a înființat Inspectoratul pentru Situații de Urgență, prin fuzionarea Grupului de Pompieri cu Inspectoratul Județean de Protecție Civilă.
În acest an, pe 28 februarie, se împlinesc 88 de ani de la legiferarea primelor activități de protecție civilă din România, urmând ca pe 13 septembrie, 173 de ani de la Bătălia din Dealu Spirii.
În 1933, pe 28 februarie a fost aprobat prin Decretul Regal nr. 468 „Regulamentul de Funcționare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene”. Scopul era acela „să limiteze efectele bombardamentelor aeriene asupra populației și resursele teritoriului, fie asigurându-le protecția directă, fie micșorând eficacitatea atacurilor”, iar acest moment este considerat data de naștere a Protecției Civile în România.
Numită și ARMA VIEȚII, având ca deviză motto-ul ”CU VIAȚA MEA APĂR VIAȚA”, Protecția Civilă este o componentă a apărării naționale, ce cuprinde un complex de măsuri pentru ocrotirea populației, a bunurilor materiale în caz de război, calamități sau catastrofe, asigurând condițiile necesare supraviețuirii acestora.
Conceptul de protecție civilă a evoluat de la „apărare pasivă” la „apărare locală antiaeriană” în 1952, apoi la „apărare civilă” în 1978 și la „protecție civilă” în 1994.
Așadar, în prezent, atribuțiile protecției civile sunt îndeplinite de către Inspectoratul General și inspectoratele județene pentru situații de urgență și se referă la:
- identificarea riscurilor existente în diferite zone;
- informarea și pregătirea preventivă a populației cu privire la pericolele la care este expusă și regulile de comportare;
- organizarea intervenției în situații de urgență;
- alarmarea populației despre iminența pericolului;
- înlăturarea efectelor negative ale dezastrelor;
- asanarea teritoriului de muniția rămasă neexplodată din timpul conflictelor armate, etc.
Sursa: Realitatea de Botosani
