Culisele statului paralel | Privatizarea Petrom. Cum pierde statul sute de milioane de euro – Legea redevențelor, ignorată de autorități

0
47

Legea redevenţelor este un proiect despre care se discută în România încă din 2014, când ar fi trebuit să înlocuiască Legea Petrolului, adoptată de Guvernul Adrian Năstase în iunie 2004, şi Legea Minelor, adoptată în primăvara anului 2003. Cu o întârziere de trei ani, în anul 2017 a fost pusă în dezbatere publică „Legea pentru reglementarea sistemului de redevenţe al concesiunilor minerale, petroliere şi hidrominerale”. Pachetul legislativ ar fi trebuit să fie votat în Parlament în luna februarie 2018. Nu s-a întâmplat. Problema redevențelor petroliere a fost tărăgănată astfel ani buni.

Privatizarea Petrom din 2004 rămâne în continuare una dintre cele mai controversate decizii luate de statul român. În urma acestei tranzacții, statul român a luat 669 de milioane de euro pentru 33% din acţiuni, operaţiunea fiind urmată de o majorare de capital de 830 de milioane de euro. La final, OMV a ajuns să dețină 51% din acțiuni. Mai mult, statul s-a angajat la un contract înrobitor. Pentru suma plătită de austrieci, a concesionat aproape întreaga rezervă de țiței a țării și s-a angajat să nu majoreze redevențele petroliere de o perioadă de zece ani. Iar aici sunt incluse și jumătate din rezervele de gaze ale țării. Asta, contra unei redevente situată între 3,5 și 13,5% în timp ce, în alte state europene, valoarea redevenței era dublă sau chiar aproape triplă, respectiv, între 5 și 35%.

Potrivit luju.ro, din 2014, autoritățile nu au mărit redevența, astfel încât Statul român să câștige cu adevărat de pe urma exploatării resurselor petroliere de pe teritoriul României. Negocierile ar fi trebuit să aibă loc acum 6 ani, la expirarea clauzei de 10 ani, conform prevederilor din contract, însă, până acum, autoritățile nu au manifestat vreo intenție clară în acest sens.
Toate sumele din redevențe pe care le încasează România sunt vărsate în bugetul de stat, după care banii sunt folosiți, în principal, pentru cele mai mari cheltuieli: pensii și salarii, în loc să fie utilizați, de exemplu, pentru investiții care ajută economia și aduc noi locuri de muncă. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.