Aproximativ 60% dintre medicii rezidenți care au participat la un studiu național realizat de Colegiul Medicilor din România (CMR) declară că au o nevoie ridicată sau foarte ridicată de pregătire suplimentară în comunicarea cu pacienții și aparținătorii. Nevoia de formare crește pe măsură ce medicii acumulează experiență clinică, potrivit cercetării desfășurate în 2026.
Studiul a analizat modul în care medicii rezidenți își evaluează competențele de comunicare, dificultățile întâlnite în relația cu pacienții și necesitatea unor cursuri dedicate acestui domeniu.
Potrivit datelor prezentate de CMR, aproximativ 60% dintre respondenți consideră că au o nevoie ridicată sau foarte ridicată de formare în comunicare. Doar 16% apreciază această nevoie ca fiind scăzută, iar 22% au o poziție neutră.
Cercetarea indică și faptul că experiența dobândită în timpul rezidențiatului nu reduce interesul pentru astfel de cursuri. Dimpotrivă, proporția celor care spun că au nevoie de pregătire suplimentară crește de la 61,5% în primii doi ani de rezidențiat la 64,8% în anii 5–6.
Potrivit comunicatului, interacțiunea directă cu pacienții și gestionarea cazurilor complexe îi determină pe medici să acorde o importanță mai mare competențelor relaționale. Comunicarea unui diagnostic dificil, explicarea opțiunilor de tratament sau gestionarea emoțiilor pacienților și a situațiilor tensionate se numără printre provocările întâlnite în practica medicală.
Cele mai mari nevoi de pregătire sunt raportate în specialități precum pediatria, oncologia, psihiatria, medicina de familie și anestezia și terapia intensivă (ATI). În aceste domenii, proporția celor care indică o nevoie ridicată de formare depășește, conform studiului, praguri de 65–70%.
Datele arată și diferențe între femeile și bărbații care au răspuns cercetării. O nevoie ridicată de pregătire în comunicare este exprimată de 64,2% dintre respondente, față de 52% dintre respondenții bărbați. Totodată, 32,8% dintre femeile medic rezident declară o nevoie foarte ridicată de formare, comparativ cu 25,2% dintre bărbați.
Pe de altă parte, 26,2% dintre bărbații participanți consideră că au o nevoie scăzută de pregătire în comunicare, față de 12,7% dintre femei.
63% dintre rezidenți își evaluează pozitiv abilitățile de comunicare
Majoritatea medicilor rezidenți au o percepție pozitivă asupra propriilor abilități de comunicare. Astfel, 63% dintre respondenți consideră că acestea sunt eficiente în mare sau foarte mare măsură.
Totuși, numai 13,1% spun că își stăpânesc abilitățile de comunicare „în foarte mare măsură”, în timp ce 49,7% aleg varianta „în mare măsură”. Alți 30,4% dintre participanți oferă un răspuns neutru.
Colegiul Medicilor din România consideră că rezultatele susțin introducerea unor module de formare aplicată în pregătirea medicilor rezidenți, alături de mecanisme de evaluare și feedback.
„Integrarea unor cursuri de comunicare în pregătirea medicilor rezidenți, într-un format inovativ, alături de metode obiective de evaluare și mecanisme de feedback periodic, pot contribui la creșterea calității actului medical, la prevenirea situațiilor conflictuale și a riscurilor asociate deficiențelor de comunicare, precum și la consolidarea relației de încredere dintre medici, pacienți și aparținători”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România.
Potrivit CMR, rezultatele studiului arată că, pentru noua generație de medici, pregătirea profesională nu mai este legată exclusiv de competențele clinice, ci și de capacitatea de a construi o relație de încredere cu pacientul.
