CRISTIAN PÎRVULESCU: E FOARTE PROBABIL CA LA PARLAMENTARE SĂ AVEM CEA MAI BUNĂ PREZENȚĂ DIN 2008 ÎNCOACE

Analistul politic Cristian Pîrvulescu afirmă că e foarte probabil ca prezența la vot la alegerile legislative să fie destul de mare, datorită plasării scrutinului parlamentar între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, dar atenționează că aceasta va induce un "efect pervers" și va "premia" partidele ai căror lideri vor intra în turul al doilea.

"E foarte probabil ca prezența la vot la alegerile legislative să rămână destul de mare datorită plasării alegerilor parlamentare între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. Acest tip de calendar electoral este neobișnuit, iar alegerea sa nu pare deloc întâmplătoare. În primul rând datorită contagiunii și amplificării intenției de vot pentru anumiți candidați și partide de la primul tur al alegerilor prezidențiale către celelalte două tururi. Căci, de fapt, vom avea alegeri în trei tururi de scrutin. În orice caz, prezența la urne anul acesta, ca și în 2019, a fost bună și la alegerile locale și europene. De data aceasta, alegerile parlamentare vor avea probabil o prezență mai bună decât în orice alte alegeri din 2008 încoace. În 2020, prezența la scrutinul parlamentar din decembrie, în condițiile unui al treilea val de COVID-19, a fost de 32%, acum ar putea fi între 50% și 60%", a declarat profesorul Pîrvulescu pentru AGERPRES.

El atrage însă atenția că intercalarea alegerilor parlamentare între cele două tururi de prezidențiale ar putea "premia" partidele ai căror lideri vor intra în turul al doilea.

"Dar marea problemă este intercalarea alegerilor parlamentare între cele două tururi de prezidențiale, care va induce un efect pervers și va premia partidele ai căror lideri vor intra în turul al doilea. Iar după alegerea lui Donald Trump, un efect de contagiune populistă și extremistă, foarte probabil luat și el în calcul când s-a propus această formulă, se va resimți, deși e complicat să evaluăm amploarea fenomenului. Oricum, toți candidații importanți la alegerile prezidențiale din România și toate partidele politice importante, fie cele sistem - PSD și PNL -, fie cele anti-sistem - USR, AUR și SOS - sunt compatibile în diferite grade cu trumpismul. Liderii politici români au pariat pe Trump, nu pe Harris", a susținut analistul.

El a explicat că, de obicei, se prezintă cu prioritate la vot categoriile sociale și de vârstă care sunt cele mai dependente de sistemul de recompense pus în practică de partidele sistem, dar cum, anul acesta, oferta electorală a candidaților este "cam săracă", cauzele participării la urne ar trebui căutate pe rețele sociale, acolo unde teoriile conspirației și știrile contrafăcute pot mobiliza sau demobiliza electoratul.

"În 2020, a fost un accident - PNL neputând să-și mobilizeze electoratul, mult mai atent la restricțiile COVID-19 decât cel al PSD și AUR. Acum, însă, alegerile prezidențiale vor crea o oarecare emulație datorită contagiunii și este foarte probabil ca prezența la vot să fie mai mare nu doar pentru pensionari și populația din mediul rural și orașele mici și mijlocii, ci și pentru celelalte categorii sociale și de vârstă. Deja campaniile negative, care au afectat cota candidaților și partidelor în această perioadă, se succed una după alta, iar atacurile la persoană sunt devastatoare, ceea ce implică o creștere a emotivității electorale. Or, aceasta este un factor determinant în decizia de a participa sau nu la vot. 'Votul de protest' a fost de la început, din mai 1990, un factor important de participare electorală. Și așa va fi și anul acesta. Dar motivația participării la vot diferă în funcție de variabile, precum nivelul de educație, venitul, mediul de locuire sau gen. Și cum oferta electorală a candidaților este cam săracă, cauzele participării electorale trebuie căutate în altă parte. De exemplu, pe rețele sociale, acolo unde teoriile conspirației și știrile contrafăcute pot mobiliza sau demobiliza electoratul", a subliniat analistul.

Pîrvulescu este de părere că prezența mai mare la vot va favoriza, ca de fiecare dată, "votul de protest și de opinie" care scapă controlului partidelor-sistem.

"După modificarea constituțională din 2003, partidele-sistem din România au mizat pe o prezență mai mică la vot, care le permitea să-și mobilizeze electoratul captiv și neutraliza electoratul de opinie și votul de protest. Și în aceste alegeri prezența mai mare la vot va favoriza, așa s-a întâmplat de fiecare dată, votul de protest și de opinie care scapă controlului partidelor politice sistem. Prezența candidaților și a partidelor de extremă dreaptă modifică însă în mod categoric comportamentul electoral. Așa că prezența mai mare la urne nu va fi un impediment pentru unele dintre partidele care participă la guvernare. Și asta din cauza calendarului electoral și a plasării alegerilor parlamentare între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale", a spus profesorul Pîrvulescu.

Întrebat despre motivul scăderii drastice în ultimii ani a interesului alegătorilor pentru scrutinul parlamentar, reflectat în prezență, Cristian Pîrvulescu a explicat că, de fapt, este vorba despre dublul efect al modificărilor constituționale din 2003 și al migrației românilor spre occident, fenomene care s-au desfășurat în paralel.

"E un calcul aritmetic simplu, cu o populație cu drept de vot de 19 milioane de electori și aproape 6 milioane de români plecați - cifre vehiculate de politicieni, de exemplu de primul-ministru, dar care par ceva mai mici pe baza analizelor INS - rămân cam 13 milioane de votanți în țară. Dacă ne raportăm la această cifră, prezența nu mai pare atât de mică. Faptul că un număr mare de români a părăsit țara pentru a munci și trăi în străinătate a dus la scăderea semnificativă a prezenței la vot'', a arătat Pîrvulescu.

Pentru românii din diaspora prezența la vot este mult mai dificilă și mai costisitoare decât pentru cei din țară, iar mobilizarea acestora apare în special la alegerile prezidențiale, consideră analistul.

''Dar cele două fenomene la care mă refeream - modificarea Constituției privind durata mandatului prezidențial și creșterea exponențială a diasporei - au făcut ca din 2008 până în 2024 alegerile prezidențiale să fie decalate de cele parlamentare. Iar, pe de altă parte, după 2000 (65,31% prezență la primul tur de scrutin prezidențial și 57,50% la cel de-al doilea tur), când am avut ultima prezență importantă la vot, și 2004, ultimele alegeri prezidențiale și parlamentare simultane (58,5% în turul I și 55,2% în turul al II-lea), curba prezenței la vot la parlamentare se prăbușește: 2008 - 39,20%, 2012 - 41,76%, 2016 - 39,79% și 2020 - 31,95%. În schimb, la prezidențiale prezența la scrutin a fost mult mai mare: în 2009, 54,37% la primul tur și 58,02% la al doilea, în 2014, 53,17% la primul tur și 64,11% la al doilea, iar în 2019, 51,19% la primul tur și 54,86% la al doilea", a argumentat el.

Cristian Pîrvulescu a admis că "este posibil, dar nu absolut sigur" ca la al doilea tur al alegerilor prezidențiale prezența să fie ceva mai mică decât la celelalte două tururi anterioare.

"Să ne întoarcem deci la situația de la alegerile prezidențiale din 2000 și 2004. O ipoteză este aceea că partidele ai căror lideri se vor califica în turul al doilea vor primi un premiu - între 5 și 10% voturi mai mult în raport cu ceea ce estimează sondajele înainte de primul tur. În orice caz, personalizarea alegerilor de la primul tur va fi un factor determinat de prezența la alegerile parlamentare, care vor fi astfel contaminate de efectul personalizării alegerilor prezidențiale", a spus analistul.

Prezența scăzută la vot favorizează, potrivit profesorului Pîrvulescu, "partidele-sistem" care dispun de infrastructură locală puternică formată, dar efectul de contagiune al alegerilor prezidențiale asupra alegerilor parlamentare ar putea fi un factor care să stimuleze grupările și discursul antisistem, așa cum s-a întâmplat la alegerile din 2000 sau 2004.

Referindu-se la referendumul convocat în București de primarul general Nicușor Dan, Cristian Pîrvulescu a afirmat că o prezență bună la primul tur al alegerilor prezidențiale, asemănătoare cu aceea de la localele și europarlamentarele din vară, ar facilita validarea referendumului.

"La alegerile locale și europarlamentare din iunie, prezența la vot în București a fost foarte bună. Ar fi de așteptat ca și la primul tur al alegerilor prezidențiale să fie asemănătoare, ceea ce ar facilita validarea referendumului. Iar referendumul va avea cu siguranță un impact asupra alegerilor prezidențiale, favorizând anumiți candidați în raport cu alții. Nu este deloc imposibil ca unele partide și candidați la prezidențiale să încerce, discret, să descurajeze prezența la referendum. Căci și în acest caz vom vorbi despre o contagiune a alegerilor prezidențiale asupra referendumului. Și viceversa!", a subliniat analistul politic Cristian Pîrvulescu.

AGERPRES