ANALIST POLITIC: DINAMICA ELECTORALĂ VA FI PUTERNIC INFLUENȚATĂ DE TURUL ÎNTÂI AL ALEGERILOR PREZIDENȚIALE

Analistul politic Radu Magdin consideră că dinamica electorală va fi influențată de turul întâi al alegerilor prezidențiale, rezultatul din 24 noiembrie și negocierile pentru turul al doilea urmând să dea un "semnal puternic" pentru ce va fi la parlamentare.

"Cred că dinamica electorală va fi puternic influențată de turul întâi al alegerilor prezidențiale. Votanții candidaților care merg în turul al doilea ar putea fi mai motivați să vină la vot pentru a-și alege parlamentarii, în timp ce restul votanților ar putea fi dezamăgiți și ar putea refuza să meargă la vot. Totul depinde însă și de alianțele care se formează după turul întâi, care nu privesc doar rezultatul alegerilor prezidențiale, ci și viitoarea coaliție de guvernare. Cred că, în acest context extrem de volatil, ar fi foarte riscant să facem predicții despre nivelul de participare electorală în alegerile parlamentare. Putem doar spera că vom avea o contaminare de la alegerile prezidențiale, cele considerate mai importante, așa cum s-a întâmplat în 9 iunie, când alegerile locale au ridicat nivelul participării în alegerile europarlamentare", a declarat pentru AGERPRES Radu Magdin.

El a arătat că alegerile prezidențiale sunt percepute de români drept cele mai importante, de unde și o participare constantă în ultimele rânduri de peste 50 - 60%.

"Lucrurile nu ar trebui să stea diferit în acest an. Este pentru prima dată după 2004 când avem în același an alegeri parlamentare și prezidențiale, dar acum 20 de ani legislativele erau în aceeași zi cu prezidențialele. Ne lipsesc reperele istorice pentru a stabili cum va fi afectată participarea în alegerile parlamentare, dar, așa cum spuneam, rezultatul din 24 noiembrie și negocierile pentru turul al doilea vor da un semnal puternic pentru ce va fi la parlamentare", a precizat Magdin.

În ceea ce privește motivul scăderii drastice a interesului alegătorilor români pentru scrutinul parlamentar, reflectat în prezență, Radu Magdin a declarat că se poate vorbi de mai multe motive.

"Există în mod cert un motiv administrativ, pentru că poți vota doar acolo unde ai cartea de identitate. Cum România a devenit tot mai mobilă, cei care nu locuiesc în localitatea de domiciliu, pentru că fie stau într-un alt oraș din țară, fie pentru că sunt în străinătate, au costuri mai mari pentru a vota, așa că decid să nu vină la vot. Există și alte motive, precum cele care țin de percepția că votul nu schimbă nimic și că politicienii fac campanie electorală doar de spectacol, în timp ce se înțeleg bine între ei și-și văd doar de propriul interes. Lipsa de încredere a votanților în politicieni se transferă și asupra procesului electoral. În loc să vezi furie și dorința de a-i pedepsi pe cei care nu și-au îndeplinit promisiunile, vezi mai degrabă apatie și o participare în scădere", a spus el.

Radu Magdin este de părere că "oboseala" alegătorilor poate apărea "mai degrabă în raport cu alegerile parlamentare, nu cu cele prezidențiale".

"Românii consideră foarte important să-și aleagă președintele, dovadă că, la ultimele trei rânduri de alegeri, prezența la vot în turul al doilea al prezidențialelor a fost mai mare decât în turul întâi. Cum vom avea un nou președinte, interesul românilor mă aștept să fie pe măsură. 'Victima' participării ar putea fi deci scrutinul legislativ, deși este greu să-ți imaginezi din nou o participare de 31,95% ca în 2020, când țara trecea prin pandemia de COVID", a arătat analistul.

O participare mai mare la vot înseamnă într-adevăr o legitimitate mai mare pentru procesul electoral, subliniază Radu Magdin.

"În acest fel, rezultatul final poate reflecta mai bine ceea ce crede țara în întregul său. Mobilizarea la vot este una dintre principalele sarcini ale partidelor, așa că aici nu vor fi surprize. Partidele vor căuta să-și scoată la vot alegătorii și să demobilizeze susținătorii adversarilor. Sunt două probleme aici: 1) sunt foarte mulți români care nu se simt apropiați de partidele politice, ceea ce face mai complicată mobilizarea lor în stilul clasic; și 2) contează cât de eficiente sunt metodele și acțiunile partidelor de mobilizare la vot. După cum se poate observa, partidele nu reușesc întotdeauna să găsească cele mai bune modalități de mobilizare", a afirmat Magdin.

Întrebat ce ar determina alegătorii să se prezinte în număr mai mare la vot și ce categorii sociale sunt mai ''conștiincioase'' când vine vorba de a decide viitorul în alegeri și de a se prezenta la urne, analistul a menționat că "nu există un răspuns universal", dar ar fi ''câțiva factori mobilizatori".

"Nu există un răspuns universal, dar cred că putem aduce în discuție câțiva factori mobilizatori: 1) calitatea campaniei electorale; 2) calitatea ofertei politice și diferențierea ei; 3) sentimentul că înțelegi ce se întâmplă în politică și că poți influența, prin votul tău, guvernarea; și 4) datoria civică. Există o inegalitate în privința participării la vot, în sensul că unii participă mai mult, iar alții mai puțin. În România, avem veșnica discuție despre pensionarii care vin la vot, în timp ce tinerii sunt mai puțin activi. În plus, cei cu resurse mai puține participă mai mult la vot în România - un lucru care se întâmplă exact pe dos în SUA sau în alte țări din UE. Votul reprezintă cu mult mai mult decât un proces rațional, pentru că șansa ca votul tău chiar să facă diferența în alegeri este foarte mică", a explicat Radu Magdin.

"Pierdem cu toții" de pe urma absenteismului la urne, a atras atenția el. "Contează cine nu vine la vot. Uneori, partidele au strategii clare pentru a demobiliza votanții adversarilor politici. Dar cel mai important aici este că, atunci când prezența la vot este scăzută, avem de pierdut cu toții, pentru că democrația noastră electorală este mai șubrezită și mai vulnerabilă la atacuri", a susținut Magdin.

El a mai afirmat că referendumul inițiat în București de primarul general Nicușor Dan, ''cu o prezență bună la vot la prezidențiale, are șanse să treacă''.

"Nicușor Dan este un primar popular, a fost ales cu aproape 48% în iunie. Cred totuși că nu acest referendum va influența participarea la vot în București, ci alegerile prezidențiale, care sunt 'regina' momentelor noastre electorale. Cu o prezență bună la vot la prezidențiale, și referendumul lui Nicușor Dan are șanse să treacă. Totuși, urmările sale legislative se vor vedea (sau nu) în viitorul Parlament", a mai spus analistul politic Radu Magdin.

AGERPRES