Câțiva producători locali încearcă să relanseze „Mărul de Curtești”, brandul de altădată al județului Botoșani FOTO

0
47

Comuna Curtești din județul Botoșani era recunoscută la nivel național datorită livezilor și merelor de calitate foarte bună. Din 400 de hectare de livadă cât erau în 1990, acum mai sunt aproximativ 70 de hectare. Dezinteresul oamenilor și importurile masive au făcut ca merele de la Curtești să nu ajungă nici măcar în școli.

Odată cu retrocedarea terenurilor, mulți proprietari nu au fost interesați să mențină acele livezi. Fie le-au lăsat în paragină, fie le-au defrișat. În locul livezilor de altă dată, acum sunt case construite.

La ora actuală, câțiva producători care încearcă să păstreze tradiția zonei, au investit, au întinerit livadă și speră să se dezvolte. Printre ei se numără și Cozmin Huțanu care are 11 hectare de livadă.

„În 1978 a început plantarea. S-au plantat circa 400 de hectare de livadă. A fost măr, cireș, prun și ceva păr dar nu a rezistat. După 1989 a fost un IAS care a lucrat toată suprafața. Ulterior, după ce s-au deființat IAS-urile, terenurile au revenit la vechii proprietari. Mare parte din ei au lăsat livada în paragină. Livada s-a defrișat și s-a transformat în teren arabil, au construit case. Acum se mai lucrează în jur de 70-80 de hectare. În momentul de față este doar livadă întinerită. S-a defrișat cat tot ce era livadă veche. În schimb, s-au păstrat soiurile care erau și înainte, Golden, Starkrimson, Florina, Jonathan”, ne-a spus Cozmin Huțanu.

Și-ar fi dorit să-și mărească suprafața dar se confruntă cu două probleme: lipsa forței de muncă și concurența neloială. Ne-a spus că dacă în urmă cu câțiva ani dădea un anunț și veneau zeci de oameni la cules de mere, ultima dată au venit doar trei. Lucrează el împreună cu angajații pe care îi are în fermă deoarece oamenii din comuna Curtești nu vor să vină. O altă problemă o reprezintă concurența neloiană.

„Preferă să aducă din Polonia și din alte țări datorită costurilor. Ei au costuri reduse datorită subvenționării de către statele lor. Au suprafețe foarte mari, multe livezi. În anii trecuți, mărul din Polonia ajungea în România cu 1-1,2 lei kilogramul. Noi ca să ne putem acoperi cheltuielile, trebuia să vindem la 1,5 lei kilogramul. E o concurență cât se poate de neloială. Nu știu cât de verificate sunt, ce gust au. Cine a consumat zice că mănâncă apă. Probabil așa este. Eu nu am consumat niciodată”, a mai spus Huțanu.

Mere importate din Polonia, în școlile din Botoșani

În precedentul an școlar, în școlile din municipiul și județul Botoșani au ajuns mere importate din Polonia. Chiar dacă în județul Botoșani sunt mere de calitate mai bună decât cele importate, producătorii nu s-au organizat, nu și-au construit depozite frigorifice și nu pot livra decât o perioadă scurtă.

„De obicei, licitațiile se fac târziu. Anul acesta am înțeles că au început deja licitațiile și în primă fază vor fi mere românești. Ulterior, vor aduce din Polonia și Ungaria. Noi nu avem depozite frigorifice sau depozite cu azot, cum au ei. Nu avem depozite cu temperatură controlată. Sunt vechile depozite iar mărul mai mut de șase luni nu stă. În plus, pentru școli merele trebuie sortate, calibrate, spălate și ambalate”, a precizat producătorul botoșănean care ne-a mai spus că 2018 este un an cu o producție bună și estimează că va avea mere la vânzare în depozitul său până în februarie-martie.

Maricel Anton, primarul comunei Curtești: „Se încearcă o relansare. Am intabulat toate drumurile din livadă pentru a intra în derulare un proiect cu irigațiile. Există o asociere a producătorilor mari. Noi le-am recomandat tuturor să se asocieze numai că asocierea te duce cu gândul la CAP. Cei mai mari au înțeles, au reinvestit. Din păcate, unii au vândut terenul pentru că prețul a fost bun și astfel redus suprafața de livadă”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.