CONSERVATION CARPATHIA, SOLUȚII PENTRU GESTIONAREA POPULAȚIEI DE URȘI

Menținerea cât mai multor zone naturale pentru urși, măsuri de intervenție și prevenția sunt câteva din soluțiile propuse de fundația Conservation Carpathia pentru gestionarea populației de urși.

Fundația Conservation Carpathia susține că soluțiile privind gestionarea populației de urși din România trebuie să includă prevenție, menținerea cât mai multor zone naturale pentru această specie, măsuri de intervenție, dar și educație țintită acolo unde este mare nevoie pentru rezolvarea conflictelor pe termen scurt, scrie Agerpres.

„Este tragic ceea ce s-a întâmplat în Munții Bucegi și gândurile noastre se îndreaptă către familia și apropiații tinerei care și-a pierdut viața în urma atacului unui urs. Ne dorim cu toții să înțelegem ce a declanșat comportamentul acelui urs, ce putem face pentru a preveni astfel de tragedii, care este cea mai bună soluție ca omul să rămână în siguranță când merge pe munte, iar natura să își urmeze liniștită cursul. Ne distanțăm în mod clar de opiniile extreme, care au fost menționate în ultimele zile, fie că principala tragedie a fost împușcarea ursului, fie că urșii ar trebui să fie reduși radical acum. Considerăm că este important să punem în aplicare o politică bazată pe fapte și pe realitate. Soluțiile trebuie să includă prevenție, menținerea cât mai multor zone naturale pentru această specie, măsuri de intervenție, dar și educație țintită acolo unde este mare nevoie pentru rezolvarea conflictelor pe termen scurt", se arată într-un comunicat de presă al fundației Conservation Carpathia.

Conservation Carpathia a informat, totodată, că pune în aplicare în sudul Munților Făgăraș un program complex care vizează relația dintre oameni și urși.

Reprezentanții fundației au subliniat că este nevoie de implicarea mai multor actori pentru gestionarea corespunzătoare a populației de urși și prezintă o serie de aspecte constatate în urma activităților derulate.

Cauzele apropierii urșilor de oameni

Potrivit fundației, au fost identificate mai multe cauze privind apropierea urșilor de oameni - restrângerea și alterarea habitatelor naturale de către om, posibila dependență de hrănirea asigurată suplimentar de om, reducerea disponibilității surselor de hrană naturală, fie că este vorba despre fructe și semințe forestiere, fie despre fluctuația puternică a disponibilității carcaselor de mistreți care mor de pesta porcină africană și care sunt o sursă de hrană pentru urși, creșterea competiției pentru hrană în contextul unei populații cu trend numeric pozitiv, precum și deranjul din păduri generat de exploatări și de activitățile off-road cu ATV-uri, motociclete și mașini.

O altă cauză menționată este legată de schimbările climatice, cu ierni calde în care urșii nu se mai retrag la somn, ci caută hrană și primăveri cu ninsori târzii și veri caniculare.

Totodată, se arată în comunicat, sursele de atracție din comunitățile locale și din împrejurimile lor, cum ar fi gunoaiele neevacuate la timp, resturile de abatorizare lăsate la marginea satelor și livezile abandonate îi determină pe urși să se apropie tot mai mult de spațiile locuite și de oameni.

Soluții pentru reducerea conflictelor cu ursul

În aceste condiții, Fundația Conservation Carpathia a evidențiat că prevenția este esențială în reducerea conflictelor cu ursul, menționând ca soluții instalarea de garduri electrice în gospodăriile și fermele aflate în zonele cu risc, organizarea de puncte de colectare a deșeurilor abatorizate, precum și instalarea de sisteme de alertă în timp real.

În privința intervenției, fundația a indicat faptul că pe cele cinci fonduri cinegetice pe care le gestionează încearcă să țină urșii la distanță cu echipe de intervenție rapidă, inclusiv patrule de noapte.

De asemenea, reprezentanții fundației consideră că este nevoie de o îmbunătățire a sistemului de compensare aplicat în cazul crescătorilor de oi sau vaci care au suferit pagube în urma atacurilor urșilor.

Privitor la eventualele măsuri de reducere a populației de urși, Conservation Carpathia a transmis că eforturile autorităților ar trebui să se concentreze pe exemplarele de urși care stau la marginea drumurilor, care vin în localități și obișnuiesc să se hrănească din gunoaie sau din grajdurile oamenilor.

„Monitorizarea genetică a urșilor pe o suprafață de 120.000 ha din Munții Făgăraș, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa și Munții Leaota, pe care am derulat-o de-a lungul a șase ani, din 2017 până în 2022, a identificat cumulativ 504 urși (289 masculi și 215 femele). De-a lungul acestor ani am observat o dinamică în populația studiată de noi. Spre exemplu, doar 20% din urșii identificați în 2017 au mai fost detectați și în 2022, restul fiind animale noi. Nu știm încă care sunt ratele de mortalitate și natalitate anuale", se explică în comunicat.

Din datele colectate, Fundația Conservation Carpathia a constatat că densitatea locală a crescut de la 18,6 urși/100 kmp în 2017 (95% interval de încredere = 18,3 - 21,9) la 23,8 urși/100 kmp în 2022 (95% interval de încredere = 22,3 - 31,7).

„Numărul urșilor problemă și al pagubelor generate de aceștia fluctuează de la an la an și nu sunt direct proporționale cu creșterea densității de urși. Ce putem spune cu certitudine este că cea mai mare parte din urșii problemă sunt masculi și mulți dintre ei fac pagube în sate doar ocazional. Unii dintre acești urși învață că în sate găsesc ușor mâncare și se specializează pe hrană antropică. Astfel de urși ajung să terorizeze comunitățile locale dacă nu există o strategie de prevenție și intervenție care să îi vizeze", se mai arată în comunicatul fundației.