Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, numit în timpul lui Ludovic Orban, a fost demis recent de premierul Florin Cîțu. La câteva zile după instaurarea noului Consiliu, s-a decis schimbarea directoratului companiei, deși acesta mai avea 3 ani de mandat. O răzbunare a premierului sau există interese financiare mai presus decât rivalitatea sa cu liderul PNL? Cert este că decizia îngrijorează mediul energetic, deoarece niciunul dintre noii membri „nu are legătură cu domeniul”, potrivit lui Răzvan Nicolescu, președintele Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice.
Bogdan Glăvan, consilier pe probleme economice în cabinetul lui Ludovic Orban, enumeră pregătirea noii conduceri Transelectrica:
”Conducerea proaspăt numită include:
– pe cineva care a mai fost în conducere pe vremea lui Dăncilă, aparent fost consilier personal al lui Florin Iordache și Tudorel Toader, cu studii la Spiru Haret;
– pe cineva cu diplomă în jurnalism și comunicare, profesor de jurnalism la Clubul Copiilor;
– un jurist absolvent de Spiru Haret, avocat de doi ani;
(…) Mai, opriți „suflul nou”, ca ne dărâmă pe toți!”, a transmis economistul.” (sursă: Facebook)
Consecințele acestei schimbări pot fi piedici serioase pentru parcursul României spre statutul de țară membră a Organizației pentru Colaborare și Dezvoltare Economică, susțin experții. În plus, membrii Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, care au fost schimbați din funcții printr-o decizie a Secretariatului General al Guvernului, trebuie să primească despăgubiri din partea companiei, conform contractului.
Adrian Goicea, revocat din funcția de președinte al Consiliului, a declarat pentru Financial Intelligence că nu au primit o motivaţie clară pentru eliberarea din funcţie.
De asemenea, în urma relatărilor din presa națională, întreaga operațiune de schimbare a conducerii de la Transelectrica pare cusută cu ață albă.
Pe 27 aprilie, acționarul majoritar al Transelectrica, Secretariatul General al Guvernului (SGG), a respins situaţiile financiare ale companiei şi propunerea de distribuire de dividende în cuantum de 39,14 milioane de lei. Motivul: Transelectrica a prezentat în audit un profit mai mic decât cel real, susține SGG.
PROFIT 2020
– AUDIT NR. 1 = 136 mil. lei
– AUDIT NR. 2 = 141 mil. lei
(diferență de 3%)
Economistul Bogdan Glăvan a explicat diferența.
”Te întrebi, cum așa – de ce ar avea cineva motiv să raporteze un profit mai mic decât cel real?(…) Când întocmești situațiile financiare trebuie să ții cont de lucrurile care urmează să se întâmple(…) Nu poți să spui: domnule, acum am profit, ce o să fie la anul nu mă interesează, după noi potopul – căci nu așa funcționează contabilitatea”, a explicat expertul pe Facebook.
Acesta a mai spus că Transelectrica este un caz-școală pentru a înțelege politizarea companiilor publice și maniera neprofesionistă în care este administrată proprietatea statului.
Pentru că nu s-a realizat o reconvocare a Adunării Generale a Asociațiilor până la 31 mai, publicaţia e-energia.ro a scris că Transelectrica riscă sancţiuni financiare care vor fi suportate de cei care se fac vinovați pentru întârziere.
Potrivit surselor bursa.ro, unul dintre principalii responsabili este Laura Dragotă, detaşată temporar în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Dragotă avea la SGG, cu caracter temporar, funcţia de director general adjunct și se ocupa cu preponderenţă de întreprinderile corporative – Transgaz, Transelectrica, RAAPPS, OPCOM etc.
Dragotă, scriu jurnaliștii, ar fi ascuns documente pentru declanşarea unui scandal mediatic.
Ştefan Jicol, director al Direcţiei Generale Politici Publice și Control Intern Managerial, dar şi coordonator al Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru SGG, s-a constituit în aprilie drept avertizor de integritate şi a acuzat-o pe Dragotă că, în relaţia cu Transelectrica, nu a trecut în registru anumite documente importante pe care le-a și făcut dispărute.
Despre Laura Dragotă ziarul Bursa mai scrie că e o apropiată a PSD și a fost protejată lui Codrin Ştefănescu. Ea a fost membră a cabinetul secretarului de stat Florin Iura până la căderea guvernului Dăncilă, în noiembrie 2019, și a intrat apoi în cabinetul secretarului de stat Gheorghe Pecingină, care a venit de la ALDE la PNL şi mai înainte de la PSD.
De ce Transelectrica e o miză importantă? Ea administrează magistralele naționale de transport de electricitate și are responsabilitatea echilibrului dintre resurse și consum, ca și pe cea a interconectării cu rețelele europene.
Bogdan Glăvan pune accent pe interese financiare.
„La începutul lunii, Guvernul a decis să repartizeze 90% din profitul unor companii, precum Transelectrica, drept dividende. Am afirmat atunci că această practică de decapitalizare a societăților tipic pesedistă este anti-economică. (…) În loc să folosim profitul pentru a mări investițiile, luăm banii la bugetul statului. Simultan revocăm organele de conducere numite legal, folosind drept alibi faptul că nu suntem de acord cu un provizion al cărui rol este tocmai acela de a proteja profitul companiei pe termen lung. (…) Parcă guvernăm pentru PSD, zău așa”, a transmis economistul în mediul online. (sursa: Facebook)
De precizat este și faptul că, în cazul Transelectrica, situațiile financiare sunt întocmite în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară. În acest caz, auditorul extern, societatea BDO, a aprobat atât primul audit, care concluziona un profit de 136 de milioane de lei, cât și al doilea, cerut de Guvern, de 141 de milioane de lei.
„Cum este posibil ca auditorul să certifice că două documente diferite reflectă realitatea?!”, se întreabă experții.
Aceasta să fie, oare, artificiul prin care economia țării va dudui doar pe hârtie, în timp ce progresul se va lăsa așteptat?, se mai întreabă, retoric, economiștii.