Alexandra Păcuraru: „Vedem promisiuni deșarte pentru pensionari, sunt duși cu zăhărelul”

0
113

Neîncetat citesc mesajele dumneavoastră. Uneori văd durere, alteori bucurie, suferință, bunăvoință și mai ales speranță. Mi-ar plăcea să vă răspund tuturor, dar volumul este foarte mare și, din acest motiv nu reușesc. Dar acum mă puteți urmări pe mai multe platforme sociale, unde sunt deja din ce în ce mai activă. Chiar și așa, mesajele voastre rămân în mintea și sufletul meu și fac tot ce îmi stă în putere să rezolv toate situațiile la nivel național sau măcar să le aduc în atenția guvernanților care ne conduc destinele. 

Tare mi-ar plăcea să vin cu vești bune de fiecare dată, dar instabilitatea care guvernează societatea de astăzi face imposibil acest lucru. Vedem promisiuni deșarte pentru pensionari care sunt duși cu zăhărelul de nici nu mai știu când. Și când legea e aproape gata, apare alt haos. Speranțe spulberate pentru pensionarii cu venituri mici. Noua lege păstrează aceeași formulă de indexare. Deși guvernanții anunțaseră, recent, că se caută o altă formulă, noul proiect de lege o menține pe cea în vigoare de peste un deceniu. Doamna ministru a Muncii, Simona Bucura-Oprescu, ne explică, în exclusivitate, în această seară, cine pierde și cine câștigă, de fapt, la recalculare. Știu că e un subiect fierbinte și așteptat de cinci milioane de români. Tocmai de aceea am ținut să vă răspundem la fiecare întrebare și să știți, astfel, pas cu pas, ce vă așteaptă. Alături de mine, în această seara, va fi și un redutabil economist. De domnul profesor Coșea vorbesc. Din păcate, nu vine totuși cu vești bune. Ne va prezenta scenarii cumplite și ne va face să înțelegem crizele majore care ne lovesc sau care stau și pândesc la poarta țării. E și o speranță aici, pentru că știind cele mai mari probleme, putem să facem în așa fel încât să ne ferim de ele. Deși putem să oferim oamenilor alte condiții, nu o facem și îi tratăm ca pe niște obiecte care nu ne aduc vreun folos. Chiar și în deceniul trei al secolului 21, într-un stat membru al Uniunii Europene de peste 15 ani, după o revoluție cumplită, care ar fi trebuit să ne aducă libertatea, pacea, prosperitatea. Ceea ce spun acum nu e o noutate, am mai spus. E un strigăt disperat de ajutor aici, la televizor, care trebuie să ajungă la autoritățile abilitate care pot aplica legea în folosul comunității. Și în folosul oamenilor aflați în mare nevoie. România e o țară a contrastelor, iar economia oglindește fidel decalajele din societatea în care trăim. Și nu e vorba numai de banii din buzunar sau din cont. E vorba și de sărăcia sufletească. Mai ales a celor care pot face, dar nu vor sau nu știu. De politicieni vorbesc, de oamenii are au frâiele în mâini, și legea, și oportunitățile, și speranțele și destinele noastre. Dar tabloul din țara asta arată altceva. Nu-i nimic, vin acum alegerile! Și abia le aștept! România are 1,5 milioane de contracte de muncă înregistrate cu salariul minim pe economie. Sunt oameni care, în lipsa completării veniturilor din alte surse, se află printre cei aflați în risc de sărăcie. Unul din trei români se află în această situație, potrivit statisticilor europene care ne dau fiori reci pe șira spinării. Nu o spun eu, ci economiștii. În plus, un milion de vârstnici din România supraviețuiesc de la o lună la alta cu ceea ce statul român numește „pensii decente”. Nu toți sunt agricultori, ci și persoane care au cotizat prea puțin la sistemul de pensii. Pentru bunica sau bunicul de la țară cu pensia minimă de nici 1.200 de lei, tânărul programator care dă aceeași sumă pe un city-break este ceva inimaginabil. La fel și pentru milionarul pus să-și imagineze viața de zi cu zi a celor din clasa de mijloc. Pentru fiecare dintre ei, 1 leu are o valoarea realmente diferită. Trăim în aceeași țară, dar în alte lumi. E adevărat că cele mai recente studii, pe care și Banca Centrală Europeană le confirmă, arată că boom-ul consumului îl vor da bogații, find singurii care au reușit să pună bani deoparte. Economiile strânse mai ales în timpul pandemiei de coronavirus sunt deținute în mare parte de familiile înstărite. În plus, aceeași Bancă Europeană arată că 20 la sută din gospodăriile cu cele mai mari venituri dețin peste 49 la sută din economiile mondiale. E dramatic! Dar de asta spun că politicile sunt prost făcute și se adresează, în special, doar categoriei înstărite. Dovadă stă și ordonanța austerității, care îi va îngenunchea pe cei mai vulnerabili și care se luptă cu greu să reziste pe piață. Vă mai dau un exemplu teribil! Anul trecut, bunul nostru stat a cheltuit pe pensiile specialilor cât pe alocațiile copiilor. În timp ce categoriile vulnerabile au fost lăsate în voia sorții. Se spune adesea că România este o țară a asistaților social, dar rapoartele arată că această afirmație este eronată. Din punct de vedere valoric, România este o țară a pensionarilor speciali, în care categoriile vulnerabile duc o luptă cruntă pentru supraviețuire. E atât de nedrept! E nesimțire și confirmă faptul că oamenii, de fapt, nu contează. Îmi e greu să spun asta. E o concluzie dureroasă, e umilință și sfidare. Din ce în ce mai des, scena pe care defilează și evoluează mai marii țării pare să se despartă cu glorie de viața și nevoile oamenilor de rând, plătitori de taxe și chemați la votul minciunii. Mai am exemple de legi care nu fac altceva decât să ne jupoaie. Și bineînțeles, cei mai afectați sunt tot oamenii vulnerabili. Legea Porcului începe să facă victime. Inspectorii de la Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din Satu Mare l-au amendat pe un bărbat din Satu Mare cu 6.000 de lei pentru că și-a tăiat porcul în curte. Care credeți că e motivul halucinant? După cum spun domnii inspectori, omul respectiv nu a anunțat medicul veterinar pentru ceea ce urma să facă. Mulți români din mediul rural, care își cresc propriile animale în propria curte, prin munca proprie care nu este deloc ușoară, riscă să pățească același lucru cu atât mai mult cu cât vin sărbătorile de iarnă, iar tăierea porcului este o tradiție străveche. Uite așa ne mor tradițiile și, în plus, așa ne vindem la străini. Legea asta parcă e făcută pentru hipermarketuri și ne împinge de la spate să mergem să lăsăm acolo banii. Asta și pentru că noul act normativ interzice vânzarea cărnii de porc din propria gospodărie. Deci dușmanul numărul unui este gospodărie țărănească! Oamenii ăștia care spun ei că ne conduc ne împing să mâncăm otravă importată ilegal prin șpagă. Uite încă o dovadă că banii vorbesc. Încă o dovadă că oamenii vulnerabili și muncitori au de tras greul în țara asta. Oamenii de la sate se mai confruntă cu o problemă cât se poate de gravă. De mai bine de doi ani a apărut legea compostului. Această lege interzice arderea frunzelor uscate în propria curte. Nici nu mai intră în discuție alte materiale aruncate pe foc. Nu doar frunzele sunt interzise a fi puse pe foc, ci și vreascurile sau alte resturi vegetale. Amenda minimă este de 400 lei. Dar amenda maximă e de 20 de mii de lei. Totul în condițiile în care firmele de salubritate nu acceptă deșeuri vegetale. Domnilor de la putere, vi se încețoșează mintea când faceți legi? Ce soluții lăsați oamenilor care trudesc cu sudoarea frunții pentru gospodăriile lor? De ce vreți să ne împingeți în afara țării? Să mâncăm pâinea de la străini? Să ne creștem copiii în alte culturi? Să ne lăsăm prietenii, familia și țara în urmă? Mai nou, celebrii cercetători britanici ne-ar putea tăia pofta de carne. Vor ei să pune etichete de avertizare, precum cele de pe pachetele de țigări! De unde comparația asta? Ce vreți să ne băgați pe gât? La noi, în România, cea mai bună legumă e carnea. Vreți să ne faceți pe toți vegetarieni? Da, e sănătos, dar românul autentic nu e crescut așa și greu îi va fi să se supună. Sper ca acest „studiu glorios”, această resetare alimentară să rămână doar o amintire. La fel ca toate legile făcute pe genunchi. Vreau să trec acum la un alt subiect fierbinte. Ce face colega mea, Anca, în stilul ei, o definește cum pe mine ma definește zi de zi ceea ce fac și ceea ce am aici în inima mea. Știu că de multe ori susținătorii ei pe Facebook mi-au adus înjurături de nu le poți cuprinde. Avem idei diferite și atitudini diferite, avem fani diferiți și totuși suntem colege, lucram pentru același trust, suntem practic în aceeași familie. Și când aud că a fost amenințată, că familia mea Realitatea PLUS a fost amenințată și de cine?? De un fripturist plătit din banii publici ca să ce? Să se asigure că lucrările sunt executate, că drumurile sunt sigure și noi suntem în siguranța dacă traversam de exemplu podul de la Brăila! Ce nu înțelege acest fripturist e că dacă e bărbat, își asumă bărbăția și ataca un bărbat! Nu o femeie în transmisiune în direct și, indirect, un trust întreg, adică familia mea. Acest individ care duhnea a alcool și vorbea cu precipitații că musai trebuie sa te dezinfectezi după ce vorbești cu el! Acest întreținut de stat uită că lupta noastră pentru România este și pentru România lui! Și pentru siguranța lui și a familiei lui. Că nu e podul meu sau a echipei Realitatea PLUS și nici nu plecăm cu România în buzunar în lumea cealaltă. Ceea ce facem este pentru romani și pentru România, pentru cei de azi și cei de mâine, pentru cei ce nu se pot apăra și pentru cei ce astăzi din necunoștință, rea-voința sau prostie distrug. Ce vină au copiii acestui ministru care ne-a amenințat că am filmat podul de la Brăila? Dar mâine ne vor mulțumi și ei că sub presiunea pusa de Realitatea PLUS au fost forțați să finalizeze ce au promis. Și să se asigure ca podul nu se prăbușește. Și nici nu ies șuruburile de rezistența de la pod, ca să nu pice cu tot cu el toți cei care s-au aventurat să treacă cu mașina pe podul lui Grindeanu. România suverana este România noastră, a tuturor. Vă invit și azi, cu demnitate, să facem din România o țară frumoasă și sigură. Să facem România Suverană. 

Un editorial semnat de Alexandra Păcuraru și Adrian Dragomir

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.