Este o zi importantă pentru credincioșii din România.
Sfinţii Mucenici Prov, Tarah şi Andronic sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox în ziua de 12 octombrie.
Au suferit martiriul în timpul persecuţiilor lui Diocleţian (284-305), în Tarsul Ciliciei.
Născut în Claudiopol, o cetate din Siria, Tarah era de neam roman şi a fost ostaş. Pentru faptul că era creştin a cerut să fie eliberat din armată.
Tarah era cel mai în vârstă dintre cei trei Sfinţi Mucenici. Prov era din Tracia, iar Andronic era fiul unuia dintre cei mai de frunte cetăţeni ai Efesului.
Au fost duşi la judecată înaintea antipatului Maxim (care avea şi rolul de judecător) şi, refuzând să-şi lepede credinţa în Hristos, au fost torturaţi şi scoşi în văzul mulţimilor pentru a fi sfâşiaţi de animalele sălbatice.
„Cruţă-ţi bătrâneţile tale şi ascultă porunca împăraţilor noştri ca să ai cinste de la mine. Apropie-te şi jertfeşte zeilor noştri, de vreme ce şi împăraţii care stăpânesc lumea se închină lor”, îl îndemna judecătorul pe Tarah. Şi Sfântul Tarah a răspuns: „S-au rătăcit, fiind înşelaţi de Satana” (Vieţile Sfinţilor).
Atunci Antipatul a zis către slujitori: „Sfărmaţi-i fălcile, căci grăieşte împotriva împăraţilor, spunând că aceştia s-au rătăcit” (Vieţile Sfinţilor).
În timpul anchetei, îndemnat fiind să jertfească zeilor, Tarah a făcut cunoscută credinţa sa în Sfânta Treime: „Hristos este Fiul lui Dumnezeu, deopotrivă după Dumnezeire cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, nădejdea tuturor creştinilor; şi, pătimind pentru El, ne mântuim” (Vieţile Sfinţilor).
Prov, bătut fiind până s-a înroşit pământul cu sângele său şi spunându-i chinuitorul să ia aminte la trupul său, a răspuns: „Aceasta s-o ştii: atunci când trupul meu pătimeşte pentru Hristos, sufletul meu se tămăduieşte şi învie” (Vieţile Sfinţilor).
Aduşi în privelişte, pentru a fi mâncaţi de fiare, Sfinţii Mucenici au fost tăiaţi cu săbiile, la ordinul stăpânitorului, căci animalele sălbatice nu s-au atins de sfinţi. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”)