O familie din Botoșani a ales să petreacă minivacanța de Rusalii în Bucovina dar a avut parte de clipe de coșmar. Diana Damean, profesor la Colegiul Mihai Eminescu din Botoșani, a povestit clipele de coșmar prin care a trecut la Moldovița unde un individ a încercat să blocheze mocănița, a aruncat cu pietre și a tăiat cauciucurile mașinilor turiștilor.

Redăm mai jos mesajul postat pe facebook:

MOCĂNIȚA GROAZEI sau când trebuie să-ți reconsideri planurile de vacanță ?

Câteva zile libere după multă muncă ar putea fi preferabile muncii, totuși, dacă ai ști că, unde planifici să-ți cheltuiești banii, nu ești bine primit. Unde, în altă parte, decât în România, și, mai precis, în frumoasa Bucovină?
Dacă am lăudat mereu Bucovina pentru peisajul ofertant, pentru frumusețile caselor și ale gospodăriilor îngrijite, pentru bucatele tradiționale excelente, pentru condițiile de cazare excepționale, iată că într-o singură zi am înțeles, după atâția ani petrecuți printre Obcini, că bucovinenii întreprinzători urmăresc doar propriul interes, iar alți investitori străini, tot pe al lor. La confortul și la siguranța turiștilor nu se gândesc decât dacă astea le aduc dumnealor beneficii groase; nimic de condamnat din punctul lor de vedere. Și ce dacă ? Omul muncește, ce vrei? Plătește dări la stat, salarii, alea, alea, e dreptul lui. Bun, dar să nu pună mâna să-și mențină clienții, să dea socoteală pentru eventuale accidente ale acestora?
Întâmplare ciudată la Mocăniță, la Moldovița. Înțeleg că e știută și nerezolvată. 5- 6 vagoane de adulți și copii, bucuroși să plătească între 15 și 30 de lei pentru o plimbare prin cele două- trei sate bucovinene. Admirăm peisajul, respirăm aer proaspăt, ne bucurăm de răcoare, coborâm și mai scoatem niște bani să cumpărăm mâncăruri tradiționale, ca la întoarcere să fim nevoiți să asistăm la o răfuială a angajaților CFR Moldovița și a firmei austriece care gestionează Mocănița cu un localnic psihopat și hotărât să oprească trenul. Fluiere prelungi nu ne fac să ovaționăm ca la Sovata, ci să știm că în fața trenului se poziționează un oarecare Tcaciuc cu o mașină boțită, ca să împiedice trenul din drum. Se întâmplă o dată, de două ori, de cinci ori: omul e hotărât să facă ceva. Ba pune bolovani pe șină, ba își poziționează mașina de-a curmezișul, încât, până la urmă, insensibil la intervențiile călătorilor, își termină treaba planificată spărgându-le acestora cauciucurile mașinilor parcate în fața gării. Stupefacție totală: turiștii nu înțeleg gestul care devenise periculos pentru toată lumea și, repetat, îi fac să caute soluții proprii de rezolvare. Dar unde să cobori, când afară plouă cu găleata și e pădure și noroi peste tot? Unde să pleci cu copiii după tine, neștiind de unde reapare individul și pe cine vrea să se răzbune, de fapt? Așa că am parcurs cu inimile strânse kilometrii ce mai erau de parcurs, sechestrați, practic, într-un tren în care trebuia să ne distrăm? Mai surprinși am fost când în apropierea gării individul vorbea relaxat cu polițiștii, negând tot ce făcuse. Nu se sfia de nimeni, s-a expus direct. Scârbiți, ne-am grăbit să pășim prin bălți, să plecăm. Nu a fost cum am vrut, pentru că roțile, îngropate de ja în bălți adânci, erau sparte, probabil de același individ. Am sunat cu toții la 112, am chemat, am bătut pe la uși. Nimeni, dar nimeni nu ne-a dat importanță. Mecanicul de locomotivă a revenit cu un Mercedes 4 ori 4, ostentativ pentru oamenii care nu aveau cu ce pleca de acolo. Ne-a spus că nu are ce să facă. Nici el, și nici patronul austriac. Șoferii și-au schimbat roțile în ploaie, au încercat să discute cu unul și cu altul și, în cele din urmă, au plecat, pentru că nu poți sta prea mult într-un loc în care nu ești dorit. Cu gust amar și cu promisiunea că nu vor mai lăuda Bucovina.
În altă ordine de idei, tot în Bucovina cina se servește până la 20, 30. Vara, când e caniculă. Dacă scrie în program că ultima comandă se onorează la ora 21, ei, să știți că degeaba vă grăbiți să ajungeți la 20, 30, pentru că oricum nu vă bagă nimeni în seamă până la 21, când vi se comunică faptul că ați venit târziu. Unde? La vestitul Hanul păstrăvarului, spre Rarău. Deci până-n 20, cu ceasurile reglate, ori îți cumperi mâncare de la supermarket. Nu, nu e bine să te cerți cu chelnerii, pentru că, știți voi, nu se știe ce mănânci până la urmă!
Ei, cam așa! Dar ceea ce m-a șocat a fost lipsa totală de reacție a celor responsabili cu siguranța clienților. Reproșurile că au încasat mulți bani i-au lăsat reci, uși încuiate, zi de sărbătoare. Interes vădit pentru profit, și atât. Nici amenițirările că-și vor pierde clienți nu i-au impresionat. Nu, pentru că sunt prea mulți. De ce să mai faci ceva, dacă natura oferă totul? De ce să nu storci ultimul bănuț de pe spinarea fraierului care muncește din răsputeri să-și ducă și el copiii, să se plimbe cu Mocănița, ori să mănânce un pește? Trecând cu vederea mizeria, lenea, lipsa apei într-o toaletă, mirosul de rahat din restaurant, din toată gara și din împrejurimi, dezinteresul pentru a face obiectivele atractive. De ce ar face, dacă merge și așa? Și românul se duce, se expune pericolului de a se îmbolnăvi sau de a se accidenta, și dă și bani pentru asta? De ce ar face, dacă turistul e un mare fraier?
Așa că, dragilor, nu mai vizitați Bucovina! Ori, cel puțin, asigurați-vă că e totul în regulă! La Moldovița nu e!!!